Informații cultură și istorie

Cultura tradițională bulgară constă în principal din tradiții slave, tracice și bulgare, împreună cu influențe grecești, latine, otomane, persane și celtice. Urme de cultură gotică au apărut în antichitate, așa cum arată Biblia Wulfila—prima carte scrisă într-o limbă germanică, scrisă la Nicopolis ad Istrum în secolul al IV-lea.

Bulgaria cuprinde un mare număr de situri arheologice ; numărul lor total este al treilea din Europa după Italia și Grecia. În 1972 a fost descoperită într-o necropolă lângă Varna cea mai veche comoară de aur din lume, formată din monede, arme și bijuterii datând din 4.600 î.e.n. Situl a relevat dovezi ale primelor civilizații europene. Alte dovezi de demonstrează apariția culturilor preistorice în Bulgaria sunt Plovdivul, unul dintre cele mai vechi orașe din lume, și prima mănăstire creștină din Europa, înființată în 344 e.n. Nouă obiective istorice și naturale au fost incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO: Călărețul din Madara, mormintele tracice de la Sveștari și Kazanlăk, biserica Boiana, Mănăstirea Rila, Bisericile rupestre de la Ivanovo, Parcul Național Pirin, Rezervația Naturală Srebărna și orașul antic Nesebăr; iar în 2017, câteva zone împădurite din Parcul Natural Balcanii Centrali au fost incluse în situl transnațional Pădurile primare și bătrâne de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei.Nestinarstvo, un dans ritual în jurul focului, de sorginte tracică,este inclus în lista patrimoniului cultural intangibil. Focul este un element esențial în folclorul bulgăresc, fiind folosit pentru a îndepărta spiritele rele și bolile. Folclorul bulgăresc personifică bolile sub forma unor vrăjitoare și conține o gamă largă de creaturi mitice, între care lamea, samodiva (veela) și karakondjul.Unele dintre obiceiurile și ritualurile de izgonire a acestor spirite au supraviețuit și încă se mai practică, așa cum sunt Kukeri⁠ și survakari. La 1 martie, primăvara este salutată sărbătorind Martenița.

Primul Imperiu Bulgar ( după 670 e.n. până la 1018 e.n.) și al Doilea Imperiu Bulgar ( după 1018 e.n. până la 1393 au funcționat ambele ca centre ale culturii slave în mare parte din Evul mediu, exercitând o considerabilă influență culturală asupra Bisericii Ortodoxe prin școlile de litere de la Preslav, Ohrid și Tărnovo. Alfabetul chirilic, utilizat ca sistem de scriere în multe limbi din Europa de Est și Asia, își are originea la școala literară de la Preslav prin secolul al IX-lea. În toate cazurile, progresul medieval al Bulgarilor în domeniul artelor și literelor a luat sfârșit odată cu cucerirea otomană, când multe opere de artă au fost distruse, iar activitățile artistice s-au reluat abia după renașterea națională din secolul al XIX-lea. După eliberare, literatura bulgară a adoptat rapid stiluri europene, cum ar fi romantismul și simbolismul. De la începutul secolului al XX-lea, au ieșit în evidență mai mulți scriitori bulgari, cum ar fi Ivan Vazov, Pencio Slaveikov, Peio Iavorov, Iordan Radicikov și Țvetan Todorov.În 1981, scriitorul de limbă germană născut în Bulgaria Elias Canetti a primit Premiul Nobel pentru Literatură.

Muzica populară bulgărească este de departe cea mai complexă formă de artă tradițională și s-a dezvoltat treptat de-a lungul secolelor ca o combinație de influențe occidentale și orientale. Ea conține tonalități și moduri orientale, ortodoxe medievale și europene occidentale.[285] Muzica are un sunet deosebit și folosește o gamă largă de instrumente tradiționale, cum ar fi Gadulka (cobză), Gaida (cimpoi), cavalul și toba. Una dintre trăsăturile distinctive este timpul ritmic extins, care nu are echivalent în restul muzicii europene. Corul vocal de femei al Televiziunii Bulgare este cel mai cunoscut ansamblu de muzică populară din țară, și a primit un premiu Grammy în 1990. Compoziția muzicală scrisă din Bulgaria datează din Evul Mediu timpuriu, cu lucrările lui John Kukuzelis⁠ (c. 1280–1360).[287] Muzica clasică, de operă și balet sunt reprezentate de compozitorii Emanuil Manolov⁠(d), Pancio Vladigherov și Gheorghi Atanasov și de cântăreții Ghena Dimitrova și Boris Hristov. Interpreții bulgari au devenit cunoscuți și în alte genuri muzicale, cum ar fi rock progresiv (FSB), electropop (Mira Aroyo) și jazz (Milcio Leviev).

Artele vizuale religioase cuprind fresce, picturi murale și icoane, multe produse de școala artistică de la Tărnovo. Vladimir Dimitrov, Nikolai Diulgheroff și Christo and Jeanne-Claude sunt printre cei mai cunoscuți artiști moderni bulgari. Industria cinematografică este însă mai slabă: în 2010, în Bulgaria s-au produs doar trei filme de lung-metraj și două documentare cu finanțare publică. Evenimentele culturale sunt promovate în presa națională, ce cuprinde postul național de radio, și cotidienele Trud și 24 Ceasa.